La putin timp dupa mareata deschidere a celebrului Pod de la Braila peste Dunare, specialistii din infrastructura spun ca in realitate eficienta sa este aproape nula pentru ca UE arata ca nivelul de trafic zilnic este de maxim 11.500 de automobile.
In aceelasi timp, cu cei 550 de milioane de euro CNAIR putea realiza mai repede conexiunile de tipul Autostrada Pitesti-Sibiu sau Ploiesti-Brasov, zone unde traficul depaseste 100.000 de automobile pe zi.
Economic, acest pod este benefic doar pentru micii comercianti din zona Braila-Tulcea pentru ca per ansamblu economiei Tulcea cat si Braila sunt zone irelevante.
Polii de putere economice din Romania sunt Portul Constata, regiunea Bucuresti-Ilfov si zonele Cluj-Napoca si Timisoara-Arad, zone unde este nevoie de infrastrucutura rutiera de tipul autostrazi de ultima generatie.
Lipsa autostrazilor care sa lege Bucurestiul de Transilvania sau Moldova ( zona de Nord-Est) cu Bucurestiul si Transilvania sunt principalele obstacole pentru care Romania nu se poate dezvolta regional.
Poate vad si romanii de ce in Transilvania vin toate companiile importante din Europa in detrimentul Olteniei, Munteniei sau Moldovei.
VEZI CE ZICE OFICIAL UE
În 2019, Comisia a aprobat finanțarea din partea UE pentru podul din România în urma unui studiu de fezabilitate care a analizat alternativele posibile de a conecta cele două părți ale țării, asigurând o traversare viabilă a Dunării.
Conservarea patrimoniului natural al României a reprezentat un criteriu esențial în toate fazele de pregătire a proiectului.
Podul face parte din pachetul mai amplu de investiții în rețeaua de transporturi din România, finanțate prin politica de coeziune, scopul fiind de a se promova un sistem de transport multimodal, de a se adăuga verigile lipsă și de a se îmbunătăți siguranța și conectivitatea transfrontalieră.
În perioada de programare 2014-2020, România a primit finanțare totală de peste 24 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune a UE, o parte substanțială din această finanțare (5,6 miliarde de euro) fiind dedicată ameliorării rețelei de infrastructuri în sectorul transporturilor și al energiei.
În perioada de programare în curs, 2021-2027, România va primi 31 de miliarde de euro din fonduri ale politicii de coeziune, inclusiv 4,6 miliarde de euro pentru infrastructura de transport rutier, feroviar și pe apă.
