Si dintre acestea in proportie de 50% erau masini ale nomenclaturii de stat, adica a mebrilor de vaza al partidului comunist roman.
Abia acum, dupa 33 de ani de la Revolutia din 1989 romanii afla cu adevarat cat de inapoiti erau in 1989 chiar si in comparatie cu restul tarilor comuniste din blocul estic.
Statisticile reale arata ca in 89 din 1000 de romani doar 50 aveau automobil personal, insa din aceste 50 de unitati doar 25 erau alocate populatiei muncitoare.
In aceelasi an 1989 ungurii aveau 169 de autoturisme, germanii din est peste 229 de unitati iar bulgarii peste 137 de masini.
Aceasta este adevarata masura a Romaniei comuniste, tara inapoiata din toate punctele de vedere pentru ca era condusa de incompetenti cu doua clase ca si trenul rapid.
La jumătatea anilor ‘60 parcul auto românesc număra numai 50.000 de maşini, potrivit cărţii „Scurtă istorie a fabricaţiei de autoturisme în România“.
In 1989 mașinile pe care Dacia le producea erau complet depășite din punct de vedere tehnologic, iar in 2002 Dacia inca producea vechiul Renault 12 lansat in Franta in anii 60.
CE A LASAT DE FAPT CEAUSESCU UN URMA SA?
Dupa falimentul din 1981 si decizia lui Ceausescu de a rambursa anticipat datoriile, peste Romania s-a abatut nenorocirea. Populatia a trait ani de groaza, cu penurii inimaginabile.
Mostenirea lasata Romaniei: o economie anacronica si neperformanta, traditia politizarii institutiilor, ostilitatea fata de intelectuali si fata de progresul tehnico-stiintific, resentimentele fata de minoritati, oprimarea femeilor, tentativele de a respinge influenta occidentala.
Dincolo de discutia daca acest retard sever in plan economic a fost creat cu intentie ori nu de Ceausescu, cert este ca Romania a iesit din regimul comunist intr-o situatie cumplita, cu o industrie grea ineficienta, o agricultura inapoiata, un nivel de trai ingrozitor si o societate complet distrusa.
La inceputul anilor 1970, Ceausescu a conceput pur si simplu o „strategie a subdezvoltarii”, singura care putea sa-i asigure supravietuirea la putere: „Intoarcerea spatelui fata de revolutia computerelor si informaticii, desfiintarea Institutului de Matematica si decimarea Institutului de Informatica, inchiderea canalelor de patrundere in Romania a revolutiei stiintifico-tehnice, scaderea continua a numarului studentilor, indreptarea tinerilor spre scoli profesionale si tehnice, ca si represiunea in arta, pe fundalul industriilor cu mare consum de materii prime si energie, bazate pe munca ieftina, nu erau altceva decat componente perfect integrate intr-o strategie a subdezvoltarii, menita a opri cursul istoric al Romaniei la punctul unde Ceausestii se puteau mentine la putere”.
Optiunea sa in aceasta directie, desi neexprimata oficial in aceasta forma (dimpotriva, documentele oficiale vorbeau mereu de ridicarea nivelurilor de competenta), a fost neindoielnica.
PENTRU O PRESA AUTO INDEPENDETA ajuta Autolatest Romania sa ramana obictiva in continuare: Donează prin Patreon AICI
