Proiectul costa peste 1 miliard de euro si aduce in premiera o decongestionare a traficului de pe clasicele poduri Grant si Basarab.
Daca cineva care vine de la Urziceni vrea sa ajunga mai repede pe Autostrada A1 va putea in anii care urmeaza sa parcurga un traseu pe alocuri suspendat care trece prin spatele parcului Herastrau, prin cartierul Damaroaia si Grivita dupa care prin Giulesti si comuna Rosu pentru a se lega de A1.
Traseul primului tronson
Traseul primului tronson are ca punct de plecare intersecţia dintre autostrada urbană proiectată şi o nouă arteră de legătură cu autostrada A 1 în zona intersecţiei dintre Valea Cascadelor şi str. Liniei, se arată în studiul de prefezabilitate.
De la această intersecţie, traseul autostrăzii urbane porneşte către Nord pe un viaduct suprateran, traversează denivelat B-dul Iuliu Maniu în zona întreprinderilor Turbomecanica şi I.N.M.T., apoi coboară la sol înspre comuna Roşu, se intersectează denivelat cu viitoarea penetraţie A 1, continuă la sol spre comuna Roşu, continuă cu pasaj denivelat peste Calea Giuleşti, peste triajul Chitila şi peste Calea Griviţei în zona podului Constanţa, pentru ca apoi o cale a autostrăzii urbane să rămână la nivel suprateran, iar cealaltă să coboare la sol, mergând paralel cu calea ferată magistrală Bucureşti – Constanţa până la intersecţia cu B-dul Poligrafiei pe care îl va traversa denivelat cu ambele căi.
Autostrada coboară apoi la sol pentru a ocoli staţia CFR Băneasa pe un viaduct suprateran, în timp ce calea din dreapta căii ferate va coborî la sol dar va traversa denivelat Şos. Bucureşti – Ploieşti şi Lacul Băneasa cu un pod corespunzător.
De aici, ambele căi coboară la sol, de o parte şi de alta a căii ferate, urmând ca după traversarea zonei Lacului Băneasa, calea din dreapta căii ferate să traverseze denivelat cu pasaj superior această cale ferată şi să se unească la sol cu cealaltă cale în zona traversării str. Nicolae Caramfil.
Traseul autostrăzii va continua la sol pe partea stângă a căii ferate până în zona intersecţiei cu autostrada A 2, unde se desprinde de traseul căii ferate şi se îndreaptă către str.Ghiorghiţei, urmărind la sol traseul acestei străzi, continuă apoi cu pasaj inferior pe traseul str. Ghiorghiţei până la intersecţia cu Şos. Colentina unde este amenajat nod rutier fluent pe trei niveluri, nod care constituie şi sfârşitul acestui tronson.
Primul tronson va avea 11 noduri rutiere
Potrivit studiului de prefezabilitate, pe traseul primului tronson au fost propuse 11 noduri rutiere cu legături fluente la principalele artere de circulaţie existente şi anume:
Nod rutier nr.1 – Intersecţia cu autostrada urbană din faza a III-a şi cu artera de legătură la autostrada A1;
Nod rutier nr.2 – Intersecţia cu Penetraţie A 1;
Nod rutier nr. 3 – Intersecţia cu Calea Giuleşti;
Nod rutier nr. 4 – Intersecţia cu Calea Griviţei;
Nod rutier nr. 5 – Intersecţia cu B-dul Poligrafiei;
Nod rutier nr. 6 – Intersecţia cu Şos. Bucureşti – Ploieşti;
Nod rutier nr. 7 – Intersecţia cu B-dul Aerogării;
Nod rutier nr. 8 – Intersecţia cu str. Avionului;
Nod rutier nr. 9 – Intersecţia cu Şos. Pipera;
Nod rutier nr. 10 – Intersecţia cu autostrada A 3;
Nod rutier nr. 11 – Intersecţia cu Şos. Colentina.
COSTURI
Partea de nord a Inelului Median are 13 kilometri si va face legatura, adiacent caii ferate, intre Sos. Colentina si Bd. Uverturii. Potrivit proiectului de hotarare adoptat, cei 1,57 miliarde de euro se vor cheltui astfel:
233 milioane euro pentru exproprieri si amenajarea terenului
57,7 milioane euro pentru proiectare si asitenta tehnica
1,26 miliarde euro pentru construirea propriu-zisa a autostrazii
si 153 milioane euro pentru alte cheltuieli
